Arhivă | ianuarie 2013

Agendă tematica: Înscrieri la Târgul Mărțișorului 2013. Muzeul Național al Țăranului Român

Dincolo de ușă începe timpul. Îndrăzniți! Open the door! Ouvrez la porte!

http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/inscrieri-la-targul-martisorului-2013-ro.htm

1

 Târgul Mărţişorului se va desfăşura în perioada 27 februarie – 3 martie 2013. Taxa de participare pentru meşteri sau artişti este de 15 lei pe zi, respectiv 75 lei pe întreaga perioadă. Programul târgului este între orele 10.00 şi 18.00, cu o marjă de o oră, respectiv până la orele 19.00, pentru închiderea târgului, depozitarea mărfurilor în spaţii sigure etc.

Participarea la târgurile anterioare s-a făcut în urma unei selecții. Anul acesta vom avea o listă cu invitați în care sunt incluși cei care anii trecuți au respectat criteriile de selecție, readucând la standurile de vânzare și alte tipuri de mărțișoare decât cele selectate. Cum cei invitați nu vor acoperi numărul de participanți (270) pe care l-am stabilit pentru târgul din acest an, va exista o selecţie a celorlalți artişti și meșteri care vor dori să participe. Selecția va fi făcută de către o comisie de evaluare. În acest sens vom avea în vedere o serie de criterii pe care le aveţi prezentate mai jos și după care ne-am ghidat și anii trecuți. Criteriile de selecţie ţin atât de calitatea estetică a produselor şi de adecvarea lor la specificul muzeului nostru, cât şi de posibilităţile noastre de organizare.
Anul trecut am avut în jur de 700 de solicitări de participare, din care am selectat 300 de participanţi, fapt care a înlesnit accesul în târg față de ceea ce s-a întâmplat în anii trecuți. Acesta este motivul pentru care și anul acesta ne dorim să nu depăşim numărul de 270 de participanţi. Prin urmare, ne aşteptăm să existe nemulţumiri, contestaţii etc. În urma unui eventual răspuns negativ nu se admit contestaţii, selecţia noastră urmărind ca, pe lângă satisfacerea exigenţelor pe care le impun criteriile estetice şi cele de ordin logistic, să existe un echilibru între tipurile de mărţişoare care vor fi admise la târg — așa cum de altfel s-a întâmplat și anii trecuți. Este foarte probabil ca la un număr mare de solicitări de participare să apară mici neconcordanțe: întârzierea răspunsurilor pentru selecție cu câteva zile / rătăcirea unor mostre / mai multe persoane semnate pe o cutie cu mostre nediferențiate etc., dat pentru care ne cerem scuze anticipat.

Meşterii / artiştii rezidenţi în Bucureşti pot aduce mostrele pentru selecție la Biroul Târguri Expoziţii, în zilele de luni, miercuri şi vineri, între orele 10.00 – 14.00.
Cei din provincie ne pot trimite mostrele (imagini în attachement ori prin http://www.transfer.ro sau http://www.wetransfer.com la adresele e-mail: cosmanoloreal (@) gmail.com, dar în primul rând prin colet poștal la adresa:
Muzeul Naţional al Ţăranului Român – Şoseaua Kiseleff, Nr. 3, sector 1 Bucureşti, cu menţiunea ÎN ATENŢIA BIROULUI TÂRGURI-EXPOZIŢII. 
Coletele vor putea fi returnate de la sediul muzeului.
Perioada în care primim mostre pentru selecţie este 22 ianuarie – 8 februarie 2012. Rezultatele selecţiei vor putea fi aflate începînd cu 15 februarie 2012 fie accesînd site-ul MŢR (www.muzeultaranuluiroman.ro), fie prin telefon la numărul 021.317.96.59.

Alte informaţii: 
Taxa va fi platită în prima zi numai la casieria muzeului; nu există restricţii în privinţa calităţii participanţilor (persoană fizică, fundaţii, asociaţii).
Târgul Mărțișorului va avea loc exclusiv în spațiile exterioare ale muzeului, sălile în care anii trecuți găzduiam o parte dintre meșteri fiind de data aceasta ocupate cu expoziții. MȚR va putea asigura participanților mese pe care aceștia își vor expune mărțișoarele. Este recomandabil ca participanții să aibă propriile mijloace pentru a se proteja de ploaie sau ninsoare, așa cum de altfel s-a întâmplat și anul trecut.

CRITERII DE SELECŢIE
Criteriile pe care le folosim pentru selecţia participanţilor la Târgul Mărţişorului sunt cele după care ne-am ghidat şi în celelalte ediţii şi urmăresc: creativitatea (libertatea în folosirea diferitelor materii având drept scop şi rezultat plasticitatea şi expresivitatea obiectului finit / manualitate şi meşteşug bine înţeles şi practicat, adecvat materiilor folosite / simţ al umorului / tot ce exclude o matriţă unică ori o serializare care secătuieşte de substanţă obiectul / tot ce exclude uniformitatea şi neglijenţa cu care se folosesc materiile din care sunt realizate obiectele şi imaginea acestora: desen, pictură, gravare, incizie prost executată, expresie kitsch sau care încearcă să reconstituie o imagine tradiţională şi eşuează printr-o pastişă nefericit pusă în practică, neînţeleasă şi, ca urmare, o expresie săracă, de obiect urât). Nu excludem obiectele care, încercînd să reinventeze tradiţii, lucrează cu diferitele materii novator şi cu o privire foarte proaspătă sau pe cele care îşi au ca sursă de inspiraţie arta contemporană, în diferitele ei direcţii.
Nu primim obiecte care răspund prea general unei nevoi de piaţă generalizată, în care scopul comercial primează. Ele pot fi găsite şi la magazine art-deco, la magazine cu produse tip Complex Europa, Niro, Dragonul Roşu, pe traseul Piaţa Romană – Piaţa Universităţii ori în alte magazine care comercializează suveniruri şi alte accesorii decorative (de exemplu, obiectele de tip Galeria Fondului Plastic, care au deja o identitate, create pentru un anumit tip de public). De asemenea, nu-i vom mai putea selecta pe toţi cei care propun acelaşi tip de mărţişor (exemplul celor din Bucovina, care anii trecuţi au venit în număr mare, aproximativ 12 persoane) și care au început să fie comercializate și în en-gros-urile amintite mai sus.
Selecţia noastră este una a unei instituţii culturale, fiind independentă în primul rând de raţiuni comerciale şi reflectînd opţiunea noastră pentru anumite categorii de produse tip mărţişor: cele care credem că se apropie din punct de vedere creativ de conceptul artistic al MNŢR, iar din punct de vedere funcţional de mărţişorul tradiţional.
Nu ne asumăm răspunderea pentru eventualele excepţii ori deviaţii care pot surveni în ofertele unor participanţi care vin la târg şi cu alte modele decât cele selectate de comisie. Dat fiind că există o limită a controlului, ne bazăm pe onestitatea şi fair-play-ul celor invitaţi şi ne asumăm dreptul de a respinge participarea celor care vând alte obiecte decât cele selectate.

Reclame

Agenda tematica. Trimestrul I

Târgul „I love handmade”

Au început înscrierile la târgul „I love handmade” de la Universitate: Primul târg are loc în perioada 23-24 februarie,  următorul – în 2-3 martie.Taxa va fi plătită până la începerea acestora şi se va plăti integral (300 lei) pentru ambele târguri. Locul dat la primul târg va rămâne același și la al doilea.

Targ de Valentine’s Day in Centrul Vechi

Valentine

“Zdrăngănele, briz-brizuri şi alte bucurii pentru ÎNDRĂGOSTIȚI” Editia a II-a The Vintage PUB, 13 -14 februarie. Art Nation Media si Mercada Communication va invita așadar între 13 – 14 februarie la The Vintage PUB (Centrul Vechi – Str Smardan nr. 43) intre orele 13:00 – 19:00: bijuterii handmade pretioase, haine si obiecte vintage, cosmetice, accesorii sau decoratiuni incitante. Mai multe detalii puteti gasi pe pagina de facebook https://www.facebook.com/TargHandmade sau pe www.mercada.ro.

Week-end Handmade – Valentine’s Day, Gallerile Jupiter City Piteşti, 09-10 februarie 2013.

Program – 9:00 – 21:00 Taxa de participare  – 100 lei/loc. (spațiu de expunere 1,5 ml / loc.). Taxa include 2 zile de participare si nu se fractioneaza!    Conditii de participare :
– Produse lucrate manual;
– Prezenta obligatorie pe toata durata de desfasurare a evenimentului !
– Nu se asigura mobilier de expunere !
– Se asigura fata de masa!

Relatii si inscrieri la : alindesignevents@gmail.com
                         tel: 0746353250
Detalii înscriere – cei interesați de participare sunt rugați să trimită datele de facturare (numele complet, adresa, nr.telefon și CNP- pentru persoane fizice, sau datele societății comerciale) și să specifice cu ce produse vor sa participe la eveniment! Cei selectați vor primi o factura proforma în baza căreia pot efectua plata. Plata se efectuează anticipat, în contul societății.
 Locul se considera rezervat doar in momentul confirmarii platii !!!Taxa nu se rambursează și nici nu poate fi luată în considerare ca avans pentru o viitoare participare, decât în cazul în care organizatorul (SC AlinDesignEvents SRL), anulează sau decalează data de desfășurare a evenimentului în cauza.

Seminar de educație estetică pentru adolescenți

Crearea ornamentelor broderie, efecte terapeutice de Olimpia Panțu

Scurt istoric al broderiei

Ocupaţie străveche, originea broderiei se pierde în negura timpului. Pe bazoreliefurile asiriene de la Nimrod ca și pe picturile de pe sarcofagele egiptene personajele apar îmbrăcate în haine de ceremonii bogat ornamentate cu broderii. În Europa, încă din antichitate se ajunsese la un asemenea rafinament, încât prin broderie se prezentau scene întregi din diferite opere. Broderiile asiatice le depăşeau însă pe cele din Europa prin fineţe. Muncind uneori cu anii la o asemenea operă de artă, oamenii le denumeau poetic „apă curgătoare”, „ţesătură de aer”, „adiere de seară”. Cu timpul broderia aceasta a ajuns să influenţeze cu motivele sale broderia europeană. Comandanţii romani victorioşi erau acoperiţi cu „toga palmata” frumos brodată cu motive orientale, care şi azi pot fi întâlnite în broderiile indiene.

Realizată la început pentru veșmintele de ceremonie ale căpeteniilor sau pentru obiectele de cult, broderia trece treptat și pe veșmintele de ceremonie ale nobililor. E o perioadă în care tinerii nobili sunt trimiși să învețe mânuirea armelor în timp ce tinerele fete învață arta broderiei. Marile centre ale timpului creează broderii cu trăsături specifice. Astfel apar broderiile: plină greacă, cea spartă engleză, pe fire scoase de Toledo, veneţiană etc.

Cu timpul tipurile de broderie s-au influențat reciproc, astfel încât azi majoritatea modelelor ajunse până la noi nu mai păstrează caracteristicile stricte ale unui tip de broderie, ci prezintă întrepătrunderi ale acestora care conduc la diversificarea din ce în ce mai mult a modelelor.

Pe teritoriul ţării noastre arta populară de împodobire a obiectelor textile s-a dezvoltat pe parcurs de secole, însă cea mai originală şi bogată în tehnici de lucru şi motive decorative a fost în secolul al XVIII – lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea, când îndeletnicirile casnice şi atelierele meşteşugăreşti de pe lângă mănăstiri şi casele boiereşti erau în plină dezvoltare, când tradiţiile ţesutului şi broderiei erau înalt apreciate ca valori ale statutului social-economic al fetelor tinere.

Analizând tehnologia şi ornamentica broderiilor prin prisma istorică atestăm urme de influenţă orientală, europeană, slavă. Acestea se datorează poziţiilor geografice ale țărilor românești şi relaţiilor acestora comercial-economice cu alte state în perioadele precedente.

  Ce este broderia?

BRODERIA este o cusătură în relief  reprezentând flori sau alte ornamente, executată pe un material textil.

BRODERIA mai poate fi numită și chindiseală, chindisitură, (prin Ban. şi Transilv.) şlingherai.

Broderia – plină,  spartă, cu aplicații.

 BRODERIA PLINĂCaracteristica acestui tip de broderie constă în faptul că materialul textil suport rămâne întreg și după efectuarea broderiei. În acest tip de broderie se încadrează broderia plată și broderia în relief.

 BRODERIA SPARTĂCaracteristica acestui tip de broderie constă în faptul că materialul textil suport nu rămâne întreg după efectuarea broderiei, ci suferă unele decupări sau alte operații de scoatere a unor fire. Acest tip de broderie se realizează printr-o varietate de tehnici de lucru, după cum urmează:

Broderie spartă fără bride

broderia englezească – modelele sunt formate din frunzulițe sau flori cu petale ovale și forme rotunde, toate decupate.

broderia de Madera – formele decupate sunt predominant rotunde și în general așezate pe marginea obiectului brodat, dar pot fi şi în interiorul modelului.

Broderia spartă cu bridebroderie tip Renaștere – caracterizată prin motive puternic curbate

 – broderie tip Richelieu – caracterizată prin forme fine, alungite, având spații decupate şi bride şi în interiorul frunzelor

 – broderie tip Colbert – caracterizată prin forme florale rotunde şi prin folosirea bridelor împletite

 – broderie tip venețian – formele sunt diversificate dar se păstrează un echilibru între spațiile pline și spațiile decupate iar bridele sunt împletite cu un dublu picou

Broderia spartă cu fire scoase – se caracterizează prin faptul că materialul suport nu rămâne întreg, ci din el, între anumite repere, se scoate un număr de fire, atât din urzeală cât şi din bătătură sau numai dintr-una dintre acestea.

 – broderia cu ajururi: găurelele simple, găurelele duble, păianjenul etc.

Broderia şabac – are la bază tot firele scoase pe o singură direcție. Firele rămase se combină între ele printr-o țesătura cu acul, formând diferite motive care dau finețe și varietate deosebită lucrului.

 BRODERIE CU APLICAŢII. Se folosește mai mult la lenjerie pentru a acoperi motive de dimensiuni mai mari. Pentru evidențierea motivului brodat se recurge la alt material, în general având altă textură decât materialul suport, în așa fel ca prin aceasta să se obțină prin contrast un plus de eleganță.

 Ustensile pentru brodat şi materiale necesare

Ustensile necesare pentru brodat:

– ace de cusut de diferite mărimi

– ace cu gămălie (de preferat cu gămăliile colorate)

 – degetare

– foarfece mari și mici cu vârfurile ascuțite

– centimetru și riglă

– gherghef rotund sau dreptunghiular

– fier de călcat

– hârtie de calc

– hârtie indigo

– praf albastru de rufe

– praf de zinc alb

– praf de sacâz

– creion bine ascuțit

Materialele folosite la broderii pot fi din in, mătase, bumbac simplu sau în amestec cu fire sintetice, şifon, poplin etc.

Firele folosite  pentru executarea broderiilor sunt: coton perle, muline, bumbăcel, mătase naturală şi vegetală, lână.

Elementele broderiei  

Broderiile se realizează cu ajutorul punctelor şi al bridelor (baretelor) pe fire scoase sau tăiate, ajur şi şabac.

Punctele cele mai des folosite sunt:

–  înaintea acului

– de tighel

– de rămurică

–  lănțișor

– de nisip

– de nod,

– de drug

– de feston

Efecte terapeutice

          Terapia prin artă are ca obiective rezolvarea conflictelor emoționale, conștientizarea de sine, dezvoltarea aptitudinilor sociale, controlarea comportamentului, rezolvarea problemelor, reducerea anxietății, orientarea spre realitate și creșterea stimei de sine.

         Terapia prin artă se bazează pe efectele terapeutice ale artei – exprimarea imaginativă, autentică și spontană poate duce la sentimentul de împlinire personală şi vindecare emoțională. Totodată, la baza art terapiei stă ideea conform căreia arta este o formă de comunicare simbolică. Astfel, produsul artistic poate fi interpretat, pentru a dezvălui problemele și conflictele intrapsihice ale creatorului – pacientului.

          Arta şi psihologia au unul şi acelaşi obiect de studiu – lumea interioară a omului. Viitorul omenirii depinde în cea mai mare măsură de cât de deschise vor fi capacităţiile noastre creatoare.

          Art-terapia se bazează pe recunoașterea faptului că gândurile și emoțiile fundamentale, ce vin din inconștient, capătă expresie mai degrabă în imagini decât în cuvinte.

          Art-terapia este o oportunitate pentru fiecare de a se exprima spontan și autentic, o experienţă care în timp duce la împlinire personală, vindecare emoțională şi profundă transformare.

             Vorbind despre rolul formativ al artei, manifestată în diferite forme, avem în vedere faptul că arta formează şi educă gustul estetic. Iar dacă ne referim la aspectul terapeutic al artei, art-terapia reprezintă folosirea terapeutică a creaţiei artistice pentru îmbunătăţirea stării emoţionale a persoanelor care au diferite dificultăţi de comunicare, integrare etc.

Educatoare Olimpia Panțu

Această prezentare necesită JavaScript.

Nocturna Bibliotecii

Cum sa creezi evenimente culturale pentru a promova Creatorii handmade din Tara Fagarasului

Nocturna Bibliotecii a fost un prilej de suflet prin care am obținut ceea ce cu ardoare am dorit – RENUME, încă de la înființarea noului serviciu de bibliotecă, Club Handmade BMF, club de promovare a creatorilor handmade din Țara Făgărașului, un club de socializare și de învățare reciprocă a bunelor practici.

Brian Tracy spunea – „ceea ce credeți cu tărie devine realitatea dumneavoastră. În general nu credeți ceea ce vedeți, ci vedeți ceea ce ați ales să credeți.”

Am transformat un vis în realitate, chiar dacă pentru acest vis măreț,  îndrăznesc să spun, am investit toată energia, tot timpul. Și chiar dacă a părut greu de înfăptuit, la început, noi nu am  renunțat, nu ne-am lăsat  doborâte de obstacole.

Orice vis se transformă în obiectiv doar când îl pui pe hârtie. Noi l-am materializat prin câștigarea cu proiectul „Tradiție și modernitate” la concursul de finanțare „Idei de 4000+lei”, proiect care s-a dovedit a fi o viziune formulată cu asumare, anume pentru a ajuta dorința să capete formă, culoare, fond. Următorul pas a fost firesc: un plan de acțiune, un buget și drumul s-a lărgit pentru temeinicie! 

Această prezentare necesită JavaScript.

Oportunitatea promovării online printr-un shop.ro

Croseta Magică:

Doresc sa fac un rezumat al celor discutate la intalnirea noastra din 10.01.2012, mai ales pentrucolegele care nu au reusit sa ajunga. Este vorba despre ideea ce a infiinta un magazin online atasat paginii clubului, magazin prin care sa putem sa ne vindem produsele.
Magazinul va fi gestionat de cel mai tanar (si extraordinar de talentat) „coleg” al nostru, Yonel Patrascu , pe care inca il felicit pentru preocuparile lui. Fiecare persoana care doreste sa vanda prin acest magazin va primi user/parola pentru a avea acces la „raftul” personal cu produse, fiecare isi va gestiona comenzile, lucrarile afisate etc, iar Ionel va asigura functionalitatea site-ului si la nevoie ne va ajuta sa rezolvam probleme de ordin tehnic, daca apar pe parcurs. Pentru mai multa usurinta, modalitatea de vanzare ne-am gandit sa fie urmatoarea (dau exemplul meu): eu imi afisez produsele la sectiunea Croseta Magica, primesc comanda de la client, ambalez produsul si il trimit la posta/curier cu plata ramburs, incasez banii. Nu putem folosi o facilitate a vanzarilor online aceea de plata cu cardul, ptr ca ar trebui sa definim un singur cont bancar, ori noi suntem mai multe si ne-am complica la un moment dat sa se incaseze banii la gramada. Tot individuala este si responsabilitatea gestionarii produselor, a onorarii comenzilor etc., mai ales ca trebuie sa tinem cont ca posibilii clienti ne percep ca un tot unitar, deci o nemultumire a unui client referitoare la un produs ne afecteaza pe toate. Eu nu cred ca vom intampina dificultati, chiar daca ne va fi putin mai greu la inceput, dar zic ca ne vom descurca si vom invata din mers unele lucruri. Am tinut totusi sa mentionez ca trebuie sa acordam atentia necesara fiecarui amanunt al acestei viitoare activitati, care sper sa fie rodnice.
Introducerea fiind facuta, avem nevoie sa cunoastem pozitia fiecareia referitoare la acest proiect. O sa lansez imediat un chestionar unde va rog sa bifati optiunea personala. Ma intereseaza sa stiu, in primul rand, cine e „pentru” infiintarea acestui magazin, ptr a putea demara. Urmatorii pasi sunt:
– achizitionarea unui domeniu de internet „.ro”, a gazduirii pe net (se va ocupa Ionel, dar are nevoie de la noi de numele ce il vom decide si desigur de banii ptr achizitionarea lor). Avand in vedere ca suntem mai multe, nu e o cheltuiala pe care sa o simtim, dar e o cheltuiala care zic eu ca ar trebui sa se imparta intre persoanele care vor sa se inscrie in magazinul virtual si atunci va trebui sa stim cate suntem ca sa stim cat pune fiecare;
– tot lunar zicem ca ar fi dragut din partea noastra sa il recompensam pe Ionel ptr ajutorul dat si atunci, lunar ar trebui sa ii dam o suma de bani (tot noi cele care ne inscriem).
Ionel deja s-a apucat de lucru, o sa il rog sa ne dea linkul magazinului sa il vedem. Eu am vazut varianta in lucru si sunt multumita. Sigur vom mai avea intrebari, o sa i le adresam.

Yonel Patrascu

 Deci umila mea parere. Adica nu e o parere, nici o regula, e asa ceva gen „pont”.


Marile probleme sunt: 
*Numele domeniu trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: 
*ar trebui numele sa fie scurt si la obiect (de preferat pana in 10 caractere[deoarece numele trebuie sa fie usor uzual si foarte usor de tinut in minte]).Pentru ca oricum numele se va lungi cu subdomeniile(ar fi ceva de genu shop.cevaceefoartelung.ro, deci nu va fi foarte usor). Deci, parerea mea ar fi un domeniu de genul Clubhandmade.ro sau HandMadeBMF.ro , nu sa fie foarte lung, ma rog, parerea mea.
*trebuie ales un domeniu domeniu, adica la ce ma refer: trebuie sa fie un domeniu de genul http://numedomeniu.ro nuhttp://fagaras.handmade.numedomeniu.ro . De ce?? Deoarece a atunci va trebui sa luam legatura cu porsesorul domeniului mama (numedomeniu.ro) si sai cer acces la un subdomeniu(partea a doua din URL:http://fagaras.handmade). Ceea ce ar fi o risipa de bani si timp
Sugestiile mele sunt:
*Sa folositi un nume de domeniu simplu si concis (gen myhandmade.ro sau fagarashandmade.ro sau brasovhandmade.ro)
*Sa nu incercati sa cuprindeti tot in numele de domeniu. Dvs. sunteti prea mult pentru o singura idee principala
Sper sa nu va suparati pe mine din cauza acestui „pont”. E doar un pont, o parere nimic nu e obligatoriu.

Multumesc,
Yonel Patrascu

Costum realizat in Atelierul Simonei. Cincsor.

Această prezentare necesită JavaScript.

Traian Herseni. Forme străvechi de cultură poporană românească.  Studiu de paleoetnografie a cetelor  de feciori din Ţara Oltului. Editura dacia, Cluj-Napoca, 1977

Costum realizat in Atelierul Simonei — in Cincsor.„Cetele de feciori din Ţara Oltului, ca asociaţii juvenile, îşi desfăşurau activitatea principală de obicei între Crăciun şi Bobotează sau Sf. Ioan (6-7 ianuarie), dar unele se prelungeau, cu atribuţii mai restrânse (organizarea dansurilor si asigurarea disciplinei în rândurile tineretului masculin) întreg anul. în cazul acesta din urmă, care era o excepţie, cetele mai îndeplineau si alte obiceiuri poporane de peste an, care, altfel, deci în alte sate, lipsite de acest sistem, se desfăşurau independent de ele.
Majoritatea cetelor se constituiau de Sf. Neculae (la 6 decembrie). Atunci se fixau persoanele care intrau în ceată (după cum voiau, după cum se înţelegeau feciorii între ei), iar cei intraţi îşi alegeau conducătorii: un vătav mare şi un vătav mic, un stegar (oare purta steagul), un colcer (care avea în grijă alimentele), un crâşmar sau cârciumar (care avea în grijă băutura), un casier (care mânuia banii) etc. Conducătorii se alegeau prin vot (care avea partizani mai mulţi), iar vătavul mare, uneori şi prin licitaţie (care dădea mai mult; în schimb banii strânşi de ceată, ca daruri din sat, îi rămâneau lui).
Intre Sf. Neculae şi Crăciun (6-24 decembrie) activitatea cetelor se reducea, în genere, la pregătiri, dar acestea erau destul de multe şi de intense. În acest interval, cetele îşi căutau o gazdă (sediul), învăţau colindele, angajau lăutari, făceau masca boriţei, făceau steagul, cumpărau băutură, procurau lemne pentru foc, îşi puneau la punct îmbrăcămintea si mai ales podoabele etc. Cetele frecventau în acest timp şi şezătorile de fete (casele în care se strângeau fetele seara pentru tors), nu numai pentru a dansa şi petrece (cu glume, povestiri, cântece, jocuri), ci si pentru a obţine concursul fetelor, oare de obicei le împrumutau basmale şi panglici necesare boriţei şi confecţionau steagul.
Ceata îşi căuta din vreme o gazdă, oare era sediul ei în tot timpul cît funcţiona. Se prefera o casă mai încăpătoare, fără copii sau cel puţin fără copii mici, în care feciorii intrau ca într-o familie: gospodarul care îi găzduia se chema uneori si tată de feciori, iar gospodina, mamă de feciori, ei înşişi socotindu-se între ei fraţi sau fârtaţi. (Feciorii se legau uneori fârtaţi, iar fetele surate si în alt înţeles, cu un anumit ritual, independent de cete, în care caz legătura dura toată viaţa si era considerată ca fiind mai puternică decât cea dintre fraţii de sânge).
Până la Crăciun ceata se strângea la gazdă numai atât cât era de lipsă pentru pregătiri. Din ajun de Crăciun până la Sf. Ion fe¬ciorii din ceată se mutau complet la gazdă şi făceau gospodărie în comun: acolo dormeau, mâncau si petreceau, în regim absolut comunitar. Cheltuielile le suporta ceata; gazda punea la dispoziţie nu¬mai casa (camera cea mai încăpătoare, pentru locuit, pivniţa pentru băutură, o cămară pentru păstrarea alimentelor şi bucătăria pentru gătit); în plus bărbatul supraveghea disciplina, iar femeia gazdă îi ajuta la gătit şi la întreţinerea curăţeniei. In schimbul serviciilor aduse, gazdele mâncau si beau împreună cu ceata, din ceea ce se strângea din sat.”