Motivatie si performanta. Partea I

DSCN0333[1]„Se spune că este aproape imposibil să-ți schimbi mentalitatea.”

„Cel mai uşor îţi schimbi mentalitatea acţionând asupra sistemului însuşi care a creat-o şi care o susţine.

Convingerile se pot împotrivi enorm de mult schimbării. Ele se fixează adânc în mintea ta şi se stâng în jurul tău ca nişte liane, împiedicându-te să-ţi duci la capătul destinul. Scapă din strânsoarea lor şi transformă-le în aliaţii tăi, astfel încât să reuşeşti să depăşeşti limite despre care ai crezut, până acum, că sunt fundamentate ştiinţific.

Fiecare limită a ta pe care o invoci ca pretext să nu-ţi trăieşti viaţa la maxim e ceva ce poţi învinge, indiferent de cât timp a trecut de când ţi-ai impus-o şi de cât de adânc este înrădăcinat în tradiţie, ştiinţă sau propia experienţă de viaţă.

O scuză frecventă ca să justificăm lipsa succesului este faptul că familia şi societatea ne influenţează sistemul de gândire. În acest scop, a apărut un domeniu de cercetare fascinant, cunoscut  ca memetică, ce se ocupă cu studiul minţii, analog geneticii, care se ocupă cu corpul omenesc. Unitatea de bază a memeticii este mema (Richard Dawkins), o idee, o concepţie sau o atitudine din mintea noastră care se poate răspândi şi poate fi preluată de la minţile altor oameni (Richard Brodie). Cuvântul memetică vine de la a mima, adică a observa şi a imita un comportament, pe care îl repetăm şi îl transmitem altora, şi aşa se perpetuează procesul de mimare. Ideea de bază este că transmiterea unei idei sau a unei concepţii se face mintal. Odată ce mema este în mintea noastră, aceasta ne va influenţa subtil comportamentul. Mema este un virus mintal. Un virus  nu urmăreşte neapărat să facă rău sau bine, nu urmăreşte decât să-şi găsească  un mediu propice unde să se reproducă şi să se răspândească.

Modul de gândire îţi determină comportamentul. Gândurile îţi pot îmbunătăţi sau distruge viaţa. În timp ce unele dintre ele operează la nivelul conştientului şi sunt uşor de recunoscut, altele sunt ascunse adânc, în subconştient. Această a doua natură, formată din automatisme, este mintea deprinsă.” –   Fără scuze de Wayne W. Dyer

„Ideea puterii voinţei este bine ilustrată de citatul din Cu uşile închise de Jean-Paul Sartre:  „Omul este ceea ce vrea el să fie”.  Toţi avem o forţă invizibilă pe care o recunoaştem drept voinţă. Ca să poţi identifica şi schimba unele concepţii, în special pe cele pe care le ai dintotdeauna, ai nevoie de un proces de percepţie nou”

Continuarea… în curând!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s