Arhivă | 26 ianuarie 2015

IIA Calatoare : Cincsor.Transilvania.Case de Oaspeti.

Am văzut în poze o bibliotecă imensă, plină de cărți vechi și noi, colorate sau cu copertele roase de timp…apoi un covor roșu în romburi, canapele albe cu pernuțe cusute în motive săsești…o cameră înaltă inundată de lumină naturală…o sobă în alb…nuanțe de alb și rosu, mici pete de culoare…rafinament, stil, bun-gust, elemente vechi și noi, combinații și jocuri de culoare și stiluri…lemn, sticla, perete…suflet, mult suflet…

5

Povestea mea și legătură cu Casa de Oaspeți din Cincșor începe a doua zi de Crăciun, când prietena mea Andreea, de la Casa din Șona, îmi scria despre vizita ei în satul Cincșor, despre o persoana întâlnită acolo (despre care e foarte posibil sa deschidem un album în acest an datorită interesului acestei persoane în conservarea caselor tradiționale)…și, dintr-una într-alta, Andreea îmi spune despre aceasta casa de oaspeți, despre impresia extrem de plăcută pe care i-a lăsat-o, o scurta descriere a locului…și apoi face cel mai bun lucru posibil, îmi trimite un link la aceasta locație.

De la prima poza m-am indragostit. Costi, fotograful, zice ca eu ma îndrăgostesc în fiecare zi, iar altcineva mi-a spus zilele trecute că eu sunt „cu dragoste”. Da… așa o fi, că prea le simt cu foc.

”Când îți dorești ceva cu adevărat, tot universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău.” Paulo Coelho … mi-am dorit și am ajuns la Cincșor, unde am fost primiți cu multă căldură de dna Schuster, de soțul dânsei și de minunata Irina. Sincer, am crezut că leșin când am intrat și că îmi termin bagajul de interjecții cu care m-am pregătit … m-a copleșit locul în sine, mai mult decât mă așteptam. Întâi de toate, selecția de culori, cum spunea și dna Schuster: „cine s-ar fi așteptat ca nuanțele de gri să dea așa de bine în acest loc, cu așa multe elemente vechi și noi?” Apoi alb, roșu, maro…nuanțe reci și calde, neutre … toate așa de suav îmbinate încât nu atacă ochiul și nu aduc decât o plăcută relaxare…

În casă, în surdina, Mozart întreținea atmosfera … și mirosea a lemn și vopsea … iar când am intrat în bibliotecă, am rămas fără aer: … de mii de ori mai frumos ca în fotografie; am atins cărțile, le-am simțit mirosul ….unele sunt foarte vechi, dar sunt și cărți din editări recente; … am întâlnit chiar și o carte despre Grigorescu, sau una despre Brâncuși … E clar! Știu unde îmi voi bea sâmbătă ceaiul, sau … ceaiurile.

Am fost invitați la un tur al casei – fosta școală, fosta casă parohială și vechile grajduri … sincer, e ca și cum am intrat într-o revistă despre case de lux, dar ediția De Suflet … Sunt păstrate vechile fresce găsite sub tencuiala nouă, la fel grinzile excelent expuse, apoi armaroaiele din perete, unde se țineau Biblia sau diverse obiecte de uz casnic.

În fiecare cameră sunt elemente unicat – dulapuri pictate, oglinzi, măsuțe, scaune sculptate – iar în camera de la mansardă, din vechea scoală se găsește un pat cu paie încărcat de perne, cu fețe  țesute în motive tradiționale … Peste tot în casa am dat de levănțică, flori uscate, elemente decorative din lemn sau hârtie …

Acest loc este făcut cu suflet, cu deschidere și apreciere pentru tradiții, tradițional, elemente vechi și definitorii, atât ale culturii noastre, cât și ale culturii săsești, cu mult respect și cu mult efort … În consecință, este o destinație desăvârșită, perfecta pentru cei, doar pentru cei care inteleg toate acestea si le respecta…

Am sufletul așa de plin de experiența de ieri, încât aș povesti ore în sir despre efectul pe care l-a avut asupra mea, însă aș vrea să las această bucurie de descoperire celor cărora le încolțește acum, în minte, gândul de a vizita acest loc …

În fotografii veți observa 3 ii:

1 – ia pe care am “salvat-o” de pe internet, cu model de Sibiu, cusuta cu punctul de Saliste, iia in alb-negru, de marchizet ( o iie extrem de fragila si veche, atipica, pentru ca aceste cusaturi se fac de regula pe o panza mai groasa, o iie care se accesorizeaza excelent cu fustele negre ); braul este al fiului meu si este din Oltenia

2 – ia cu alb și rosu, prima mea ia cu poale, primita de Crăciun – din Oltenia; ia cu alb și rosu, exact ca în nuanțele din camera unde este biblioteca, accesorizată excelent cu o fustă roșie.

3 – o ie alba cu cusături galbene, accesorizată cu un șurț din zona Rupea, cu brâu din Oltenia; aceasta ie își va spune povestea într-un album “săsesc”, detaliat săptămână viitoare:

Mulțumesc încă o dată din suflet doamnei Schuster și soțului acesteia, la fel și Irinei, pentru amabilitatea cu care ne-au permis să realizăm aceasta „elegantă” ședință foto, dar mai ales aș vrea să îi mulțumesc eu, ca om și ca român pentru că eforturile dumnealor sunt un real exemplu și m-aș bucura să văd aceste rezultate mai des, mai mult și în locuri unde nu mă aștept, din țara noastră. Cuvintele mele sunt puține și sărace dar am multe în suflet și cum spune bunica, de la mine mai puțin, de la Dumnezeu mai mult.

Va invit sa cititi despre acest loc minunat si pe Povesti Sasesti:

„Casa de oaspeți de la Cincșor este o splendidă clădire în stil Art Nouveau, operă din 1910 a celebrului arhitect sas Fritz Balthes. Sunt impresionante rafinamentul și excentricitatea lui Balthes de a proiecta clădiri de școală cochete, adevărate opere de artă, chiar și la sat. Școala din Cincșor este o bijuterie. Cred că voi reveni cu un articol dedicat acestui notabil arhitect, care avea un crez puternic privind arhitectura construcțiilor pe care le proiecta. Dincolo de pragmatismul acestor spații, Balthes avea o preocupare pedantă pentru stil, rafinament, ambianță, pentru o estetică aparte care se îmbina perfect cu funcționalul. Așa a ajuns să creeze unele dintre cele mai frumoase clădiri din Transilvania: Liceul Roth din Mediaș, Hotelul Stern din Sighișoara, școala din Gherdeal (azi o ruină) și din Bruiu, grădinițele din Agnita și Netuș, multe alte clădiri ale Bisericii Evanghelice și nu numai. Școlile lui Balthes nu sunt simple clădiri, sunt temple sofisticate de cultură. Recent, Casa Teutsch din Sibiu a dedicat și o amplă expoziție operei monumentale a arhitectului Balthes.

Pe lângă frumusețea și valoarea istorică, ansamblul Caselor de oaspeți de la Cincșor are și o poveste cât se poate de pozitivă. O poveste săsească și mai mult decât atât. Clădirea vechii școli, ajunsă o ruină fără speranță după Revoluție, a fost cumpărată chiar de către o fostă elevă, Carmen Schuster, care și-a asumat salvarea clădirii ca pe o datorie morală și a văzut potențial într-o ruină. După o carieră de succes în domeniul bancar din Germania, Carmen Schuster a revenit în România și ocupă în prezent o poziție de conducere în cadrul unei bănci din România.

Este felul său de a implica și răsplăti comunitatea locală, în care s-a născut și unde a ales să se reîntoarcă. Cei care știau centrul satului Cincșor de acum 15 ani sunt uluiți de schimbare. Proiectele de implicare a comunității ale doamnei Carmen Schuster, un om neobosit, merg mult mai departe și sunt convinsă că vom auzi de ele în anii ce vor urma.”

Povestea integrala si detaliata pe:
http://povestisasesti.com/…/casa-de-oaspeti-de-la-cincsor-…/

Cincsor.Transilvania.Case de Oaspeti
https://www.facebook.com/cincsor.casedeoaspeti

Fotograf: Dinu Constantin