Arhivă | iunie 2017

DESCOPERĂ SÂNZIANA DIN TINE! Atelier de cunoaștere de sine în textura poveștilor arhaice Constituirea grupului informal ”Șezătoare urbană” Anca Vasilescu, bibliotecar, trainer storyteller – Biblioteca Județeană ”Astra” Sibiu

1. Sărbătorirea Sânzienelor

Celebrăm Sânzienele, sărbătoare a solstițiului de vară care derivă din cultul soarelui. O asociem luminii, focului, soarelui, naturii, atemporalului, vieții înseși. Se spune că cerurile se deschid pentru ”cei care știu cum sa le privească”.
Sărbătoarea florală și câmpenească a Sânzienelor reprezintă ”o festivitate generală a zânelor bune, ca zâne agreste și silvestre” (Romulus Vulcănescu, ”Mitologie românească”). Numele Sânzienei este o denumire latină a ”Sanctei Diana”, căreia i se confereau atributele selenare, cinegetice, salvanice, dar și agrare. Ele ne amintesc de riturile aratului și semănatului noaptea, pe lună plină pentru rodire.
Sânzienele provin dintr-un cult roman, raportat la zeița Diana – ”Sanctae Dianae”: Pârvan presupune că Diana daco-romană (”Diana sancta, potentissima”) era aceeași divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33). Această echivalență nu este încă demonstrată, dar nu este nici o îndoială că sub numele roman al Dianei ar fi o zeiță aborigenă. Cultul acestei zeițe a supraviețuit după romanizarea Daciei și numele de Diana se găsește în vocabula românească zâna. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (<San(cta) Diana), figură centrală a folclorului românesc. Continuitatea religioasă și lingvistică a fost asigurată mai ales datorită faptului că procesul de transformare a avut loc intr-un mediu popular, rural.
Tradiția consemnează că în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie) flăcăii merg prin sat purtând făclii aprinse, rotindu-le similar mișcării soarelui pe cer. Focuri se aprind și in sate pentru a tine râul deoparte si a alunga spiritele malefice, dar si pentru a asigura protecție si purificare. Noaptea dinspre 23 spre 24 iunie este magică. Mircea Eliade avea să remarce în volumul ”Noaptea de sânziene”: ”Cerurile se deschid numai pentru cei care știu să le privească”.
În mitologia românească, sânzienele sunt zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele. Uneori Sânzienele sunt sinonime cu Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua sf. Ioan Botezătorul.
Odinioară, se obișnuia ca întreg satul sa ia parte la culegerea florilor de sânziene. Această zi semnifică și culegerea plantelor tămăduitoare. „Du-te soare, vino lună, Sânzienele îmbună,/ Să le crească floarea, floare,/ Galbenă, mirositoare,/ Fetele să o adune,/ Sa le prindă in cunune”…
In noaptea si ziua sărbătorii, Sânzienele, zâne de factura pozitivă din arhaicul românesc, cunoscute si sub numele de Împărătesele, ielele, Sânzienele, Reginele Holdelor, Zânele sau Drăgaicele, umplu văzduhul, prinzându-se in hore măiestre si cântând cu glasuri nemaiauzite.
Ființe mitice, sânzienele sunt de o frumusețe răpitoare, au puteri magice si sunt îndrăgite de muritori. Ele aduc rodnicie pământului, țin grindina departe, investesc plantele cu putere de leac si grâul cu bob, ocrotesc copiii si îi feresc de boli, fiind totodată protectoarele femeilor însărcinate și a fecioarelor. În urm a lor, rămâne miasma de sânziene, un parfum floral îmbietor.

2. Constituirea grupului informal ”Șezătoare urbană”

Scopul atelierului interactiv este ”dezvoltarea unei platforme de meșteșuguri tradiționale adaptate la piața contemporană. Făgăraș-ul prin esența lui, generează servicii turistice și produse de calitate care să onoreze o tradiție istorică ancestrală” (Anca Vasilescu)
Este un schimb de experiență valoros pentru instituția noastră, expertiza Bibliotecii Județene ”Astra” Sibiu, Departamentul Metodic Comunicare Programe, ne ajută să oferim publicului și comunității făgărășene, o nouă abordare a ceea ce înseamnă un spațiu-public destinat formării pe tot parcursul vieții.
Biblioteca publică la nivel european își schimbă statutul identificând nevoia comunității și generând soluții pentru aceasta.
La Biblioteca Municipală ”Octavian Paler” s-a constituit grupul informal ”Șezătoare urbană” – creații handmade. Membrele fondatoare ale grupului: Maria Costea, Gabriela Măran, Ana Costea, Marcela Luca, Maria Vișan, Cristina Frîncu, Andrea Boieriu, Claudia Grama, Anca Marian, Olimpia  Panțu, Viorica Bica, Raluca Maria Bucur, Daniela Carmen Cristescu, Melania Covaliu.

Reclame