Arhive

DESCOPERĂ SÂNZIANA DIN TINE! Atelier de cunoaștere de sine în textura poveștilor arhaice Constituirea grupului informal ”Șezătoare urbană” Anca Vasilescu, bibliotecar, trainer storyteller – Biblioteca Județeană ”Astra” Sibiu

 

1. Sărbătorirea Sânzienelor

Celebrăm Sânzienele, sărbătoare a solstițiului de vară care derivă din cultul soarelui. O asociem luminii, focului, soarelui, naturii, atemporalului, vieții înseși. Se spune că cerurile se deschid pentru ”cei care știu cum sa le privească”.
Sărbătoarea florală și câmpenească a Sânzienelor reprezintă ”o festivitate generală a zânelor bune, ca zâne agreste și silvestre” (Romulus Vulcănescu, ”Mitologie românească”). Numele Sânzienei este o denumire latină a ”Sanctei Diana”, căreia i se confereau atributele selenare, cinegetice, salvanice, dar și agrare. Ele ne amintesc de riturile aratului și semănatului noaptea, pe lună plină pentru rodire.
Sânzienele provin dintr-un cult roman, raportat la zeița Diana – ”Sanctae Dianae”: Pârvan presupune că Diana daco-romană (”Diana sancta, potentissima”) era aceeași divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33). Această echivalență nu este încă demonstrată, dar nu este nici o îndoială că sub numele roman al Dianei ar fi o zeiță aborigenă. Cultul acestei zeițe a supraviețuit după romanizarea Daciei și numele de Diana se găsește în vocabula românească zâna. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (<San(cta) Diana), figură centrală a folclorului românesc. Continuitatea religioasă și lingvistică a fost asigurată mai ales datorită faptului că procesul de transformare a avut loc intr-un mediu popular, rural.
Tradiția consemnează că în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie) flăcăii merg prin sat purtând făclii aprinse, rotindu-le similar mișcării soarelui pe cer. Focuri se aprind și in sate pentru a tine râul deoparte si a alunga spiritele malefice, dar si pentru a asigura protecție si purificare. Noaptea dinspre 23 spre 24 iunie este magică. Mircea Eliade avea să remarce în volumul ”Noaptea de sânziene”: ”Cerurile se deschid numai pentru cei care știu să le privească”.
În mitologia românească, sânzienele sunt zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele. Uneori Sânzienele sunt sinonime cu Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua sf. Ioan Botezătorul.
Odinioară, se obișnuia ca întreg satul sa ia parte la culegerea florilor de sânziene. Această zi semnifică și culegerea plantelor tămăduitoare. „Du-te soare, vino lună, Sânzienele îmbună,/ Să le crească floarea, floare,/ Galbenă, mirositoare,/ Fetele să o adune,/ Sa le prindă in cunune”…
In noaptea si ziua sărbătorii, Sânzienele, zâne de factura pozitivă din arhaicul românesc, cunoscute si sub numele de Împărătesele, ielele, Sânzienele, Reginele Holdelor, Zânele sau Drăgaicele, umplu văzduhul, prinzându-se in hore măiestre si cântând cu glasuri nemaiauzite.
Ființe mitice, sânzienele sunt de o frumusețe răpitoare, au puteri magice si sunt îndrăgite de muritori. Ele aduc rodnicie pământului, țin grindina departe, investesc plantele cu putere de leac si grâul cu bob, ocrotesc copiii si îi feresc de boli, fiind totodată protectoarele femeilor însărcinate și a fecioarelor. În urm a lor, rămâne miasma de sânziene, un parfum floral îmbietor.

2. Constituirea grupului informal ”Șezătoare urbană”

Scopul atelierului interactiv este ”dezvoltarea unei platforme de meșteșuguri tradiționale adaptate la piața contemporană. Făgăraș-ul prin esența lui, generează servicii turistice și produse de calitate care să onoreze o tradiție istorică ancestrală” (Anca Vasilescu)
Este un schimb de experiență valoros pentru instituția noastră, expertiza Bibliotecii Județene ”Astra” Sibiu, Departamentul Metodic Comunicare Programe, ne ajută să oferim publicului și comunității făgărășene, o nouă abordare a ceea ce înseamnă un spațiu-public destinat formării pe tot parcursul vieții.
Biblioteca publică la nivel european își schimbă statutul identificând nevoia comunității și generând soluții pentru aceasta.
La Biblioteca Municipală ”Octavian Paler” s-a constituit grupul informal ”Șezătoare urbană” – creații handmade. Membrele fondatoare ale grupului: Maria Costea, Gabriela Măran, Ana Costea, Marcela Luca, Maria Vișan, Cristina Frîncu, Andrea Boieriu, Claudia Grama, Anca Marian, Olimpia  Panțu, Viorica Bica, Raluca Maria Bucur, Daniela Carmen Cristescu, Melania Covaliu.

 

Reclame

IIA Calatoare : Cincsor.Transilvania.Case de Oaspeti.

Am văzut în poze o bibliotecă imensă, plină de cărți vechi și noi, colorate sau cu copertele roase de timp…apoi un covor roșu în romburi, canapele albe cu pernuțe cusute în motive săsești…o cameră înaltă inundată de lumină naturală…o sobă în alb…nuanțe de alb și rosu, mici pete de culoare…rafinament, stil, bun-gust, elemente vechi și noi, combinații și jocuri de culoare și stiluri…lemn, sticla, perete…suflet, mult suflet…

5

Povestea mea și legătură cu Casa de Oaspeți din Cincșor începe a doua zi de Crăciun, când prietena mea Andreea, de la Casa din Șona, îmi scria despre vizita ei în satul Cincșor, despre o persoana întâlnită acolo (despre care e foarte posibil sa deschidem un album în acest an datorită interesului acestei persoane în conservarea caselor tradiționale)…și, dintr-una într-alta, Andreea îmi spune despre aceasta casa de oaspeți, despre impresia extrem de plăcută pe care i-a lăsat-o, o scurta descriere a locului…și apoi face cel mai bun lucru posibil, îmi trimite un link la aceasta locație.

De la prima poza m-am indragostit. Costi, fotograful, zice ca eu ma îndrăgostesc în fiecare zi, iar altcineva mi-a spus zilele trecute că eu sunt „cu dragoste”. Da… așa o fi, că prea le simt cu foc.

”Când îți dorești ceva cu adevărat, tot universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău.” Paulo Coelho … mi-am dorit și am ajuns la Cincșor, unde am fost primiți cu multă căldură de dna Schuster, de soțul dânsei și de minunata Irina. Sincer, am crezut că leșin când am intrat și că îmi termin bagajul de interjecții cu care m-am pregătit … m-a copleșit locul în sine, mai mult decât mă așteptam. Întâi de toate, selecția de culori, cum spunea și dna Schuster: „cine s-ar fi așteptat ca nuanțele de gri să dea așa de bine în acest loc, cu așa multe elemente vechi și noi?” Apoi alb, roșu, maro…nuanțe reci și calde, neutre … toate așa de suav îmbinate încât nu atacă ochiul și nu aduc decât o plăcută relaxare…

În casă, în surdina, Mozart întreținea atmosfera … și mirosea a lemn și vopsea … iar când am intrat în bibliotecă, am rămas fără aer: … de mii de ori mai frumos ca în fotografie; am atins cărțile, le-am simțit mirosul ….unele sunt foarte vechi, dar sunt și cărți din editări recente; … am întâlnit chiar și o carte despre Grigorescu, sau una despre Brâncuși … E clar! Știu unde îmi voi bea sâmbătă ceaiul, sau … ceaiurile.

Am fost invitați la un tur al casei – fosta școală, fosta casă parohială și vechile grajduri … sincer, e ca și cum am intrat într-o revistă despre case de lux, dar ediția De Suflet … Sunt păstrate vechile fresce găsite sub tencuiala nouă, la fel grinzile excelent expuse, apoi armaroaiele din perete, unde se țineau Biblia sau diverse obiecte de uz casnic.

În fiecare cameră sunt elemente unicat – dulapuri pictate, oglinzi, măsuțe, scaune sculptate – iar în camera de la mansardă, din vechea scoală se găsește un pat cu paie încărcat de perne, cu fețe  țesute în motive tradiționale … Peste tot în casa am dat de levănțică, flori uscate, elemente decorative din lemn sau hârtie …

Acest loc este făcut cu suflet, cu deschidere și apreciere pentru tradiții, tradițional, elemente vechi și definitorii, atât ale culturii noastre, cât și ale culturii săsești, cu mult respect și cu mult efort … În consecință, este o destinație desăvârșită, perfecta pentru cei, doar pentru cei care inteleg toate acestea si le respecta…

Am sufletul așa de plin de experiența de ieri, încât aș povesti ore în sir despre efectul pe care l-a avut asupra mea, însă aș vrea să las această bucurie de descoperire celor cărora le încolțește acum, în minte, gândul de a vizita acest loc …

În fotografii veți observa 3 ii:

1 – ia pe care am “salvat-o” de pe internet, cu model de Sibiu, cusuta cu punctul de Saliste, iia in alb-negru, de marchizet ( o iie extrem de fragila si veche, atipica, pentru ca aceste cusaturi se fac de regula pe o panza mai groasa, o iie care se accesorizeaza excelent cu fustele negre ); braul este al fiului meu si este din Oltenia

2 – ia cu alb și rosu, prima mea ia cu poale, primita de Crăciun – din Oltenia; ia cu alb și rosu, exact ca în nuanțele din camera unde este biblioteca, accesorizată excelent cu o fustă roșie.

3 – o ie alba cu cusături galbene, accesorizată cu un șurț din zona Rupea, cu brâu din Oltenia; aceasta ie își va spune povestea într-un album “săsesc”, detaliat săptămână viitoare:

Mulțumesc încă o dată din suflet doamnei Schuster și soțului acesteia, la fel și Irinei, pentru amabilitatea cu care ne-au permis să realizăm aceasta „elegantă” ședință foto, dar mai ales aș vrea să îi mulțumesc eu, ca om și ca român pentru că eforturile dumnealor sunt un real exemplu și m-aș bucura să văd aceste rezultate mai des, mai mult și în locuri unde nu mă aștept, din țara noastră. Cuvintele mele sunt puține și sărace dar am multe în suflet și cum spune bunica, de la mine mai puțin, de la Dumnezeu mai mult.

Va invit sa cititi despre acest loc minunat si pe Povesti Sasesti:

„Casa de oaspeți de la Cincșor este o splendidă clădire în stil Art Nouveau, operă din 1910 a celebrului arhitect sas Fritz Balthes. Sunt impresionante rafinamentul și excentricitatea lui Balthes de a proiecta clădiri de școală cochete, adevărate opere de artă, chiar și la sat. Școala din Cincșor este o bijuterie. Cred că voi reveni cu un articol dedicat acestui notabil arhitect, care avea un crez puternic privind arhitectura construcțiilor pe care le proiecta. Dincolo de pragmatismul acestor spații, Balthes avea o preocupare pedantă pentru stil, rafinament, ambianță, pentru o estetică aparte care se îmbina perfect cu funcționalul. Așa a ajuns să creeze unele dintre cele mai frumoase clădiri din Transilvania: Liceul Roth din Mediaș, Hotelul Stern din Sighișoara, școala din Gherdeal (azi o ruină) și din Bruiu, grădinițele din Agnita și Netuș, multe alte clădiri ale Bisericii Evanghelice și nu numai. Școlile lui Balthes nu sunt simple clădiri, sunt temple sofisticate de cultură. Recent, Casa Teutsch din Sibiu a dedicat și o amplă expoziție operei monumentale a arhitectului Balthes.

Pe lângă frumusețea și valoarea istorică, ansamblul Caselor de oaspeți de la Cincșor are și o poveste cât se poate de pozitivă. O poveste săsească și mai mult decât atât. Clădirea vechii școli, ajunsă o ruină fără speranță după Revoluție, a fost cumpărată chiar de către o fostă elevă, Carmen Schuster, care și-a asumat salvarea clădirii ca pe o datorie morală și a văzut potențial într-o ruină. După o carieră de succes în domeniul bancar din Germania, Carmen Schuster a revenit în România și ocupă în prezent o poziție de conducere în cadrul unei bănci din România.

Este felul său de a implica și răsplăti comunitatea locală, în care s-a născut și unde a ales să se reîntoarcă. Cei care știau centrul satului Cincșor de acum 15 ani sunt uluiți de schimbare. Proiectele de implicare a comunității ale doamnei Carmen Schuster, un om neobosit, merg mult mai departe și sunt convinsă că vom auzi de ele în anii ce vor urma.”

Povestea integrala si detaliata pe:
http://povestisasesti.com/…/casa-de-oaspeti-de-la-cincsor-…/

Cincsor.Transilvania.Case de Oaspeti
https://www.facebook.com/cincsor.casedeoaspeti

Fotograf: Dinu Constantin

IIA Călătoare. Nocturna bibliotecii Octavian Paler Făgăraș

3
Aseara, am avut un moment foarte drag sufletului meu…am avut bucuria si onoarea de a fi invitati de catre Biblioteca O Paler, alaturi de oameni importanti de cultura ai comunitatii noastre, sa vorbim despre proiectul IIA Calatoare…am avut emotii asa puternice ca mi-a tremurat iia pe mine toata seara ☺.Dar datorita acestor emotii am facut prezentarea mea in asa fel incat am zarit si zambete pe fetele celor care ma priveau, si interes, chiar si lacrimi la un moment dat…Mi-a facut o deosebita placere sa vorbesc despre acest subiect asa drag mie, despre cum anume a pornit aceasta idee…Am cunoscut oameni frumosi si cu mult har de la Dumnezeu, talentati …poeti, critici de arta, tineri elevi care canta la nai, la orga, recita poezii sau le scriu, deseneaza…a fost o seara plina de emotii constructive si de multe invataminte.

Această prezentare necesită JavaScript.


Aceasta este si ramane pentru mine cea mai importanta si valoroasa parte a acestui proiect – faptul ca ma aduce in cercuri in care pot cunoaste oameni cu un suflet deosebit, de la care simt ca pot invata ceva, din energia carora iau si eu putin ca sa imi alimentez „motorasul” meu…

M-am bucurat enorm cand am primit de la un elev, Vladut, un desen facut dupa una din fotografiile de la Muzeul Tarii Fagarasului, in iie…mi-am spus atunci ca s-a imortalizat iia mea si in desen, nu doar in fotografii…si mi-a mai dat Vladut un desen cu Maria Tanase , spunandu-mi ca semanam mult☺ <3. Acest Vladut minunat care mi-a transmit o  mare bucurie a recitat doua poezii cu o profunzime extraordinara…i le-am cerut imediat si caut pozele potrivite ca sa le aduc si in atentia dvs. Avem copii foarte talentati langa noi, lucru care nu poate decat sa imi aduca multa caldura si speranta in suflet.

Seara aceasta s-a terminat intr-o nota foarte familiara, ne-am cunoscut fiecare acea parte interioara care ne da o energie puternica sa ne continuam ideile si planurile, s-au legat mici colaborari…am strans mana oamenilor de acolo si le-am multumit ca m-au privit cu bucurie in ochi …mi-a placut sa aud ca proiectul nostru este „chiar interesant” si ca suntem felicitati…poate ca am fost putini oameni acolo…dar eu am apreciat calitatea lor…lume multa, oameni putini, zicea cineva…ei, noi aseara am fost Oameni faini si multi ☺.

Le multumesc doamnelor de la biblioteca pentru deosebita deschidere cu care m-au primit, inca nu imi vine sa cred ca ma simt in preajma lor ca si cum am fi prietene de o viata…invat multe de la ele, le stimez si le apreciez eforturile lor neobosite in promovarea si sustinerea pe plan local a tinerelor talente…ce inseamna sa ai pasiune, dom’le..poti muta si muntii din loc!!!

Seara de ieri a fost deosebita pentru ca a fost realizata cu mult suflet…cu multa dragoste..si mi-a patruns adanc in inima..asa cum pui un balsam la rana…asa ma simt eu…drept pentru care am si reusit sa vorbesc despre multe, multe lucruri…

Lectia cea mai importanta ramane pentru mine cea invatata din interactiunea cu oamenii frumosi din jurul meu…e minunat cand intalnesti unul…e deja sublim cand intalnesti mai multi…☺ <3.

Ana-Maria Borca <3.

Ukrainian Librarians Study Tour

Schimb de experientă. Vizita delegatiei de bibliotecari din Ucraina. Club Handmade BMF, club de promovare a creatorilor handmade din Tara Făgărașului.

 CLUB HANDMADE BMF scurt istoric

„Bibliotecarele din Biblioteca Municipala Făgăraș au avut astăzi oaspeți de seamă. Omologii lor din Ucraina au vizitat instituția făgărășeană într-un schimb de experiență derulat prin programul Biblionet. Străinii au fost însoțiți de reprezentanți IREX. Ucrainienii au fost foarte încântați de Făgăraș, dar și de activitățile derulate în cadrul bibliotecii din municipiul nostru și în special de serviciul handmade. Sub genericul „Tradiție și modernitate“, noul serviciu de bibliotecă Club Handmade BMF se axează pe: conservarea și reevaluarea patrimoniului etnografic din Țara Făgărașului, promovarea genului artistic decorativ. Clubul promovează artizani din zonă, talentați”.

 Biblioteca derulează, astfel, o  „Campanie de advocacy și/sau conștientizare” din octombrie 2011 pana astăzi, gratie noului serviciu de biblioteca permanent.

Prin specificul său, Clubul se bazează pe un efort al instituției de a comunica, transmite, negocia sau afirma interesele, dorințele, nevoile și speranțele artizanilor locali. Promovarea lor devine o politică publică, o reacție a instituției noaste, parte componentă a administrației publice locale, la problemele comunității făgărășene, dar și a comunității artizanilor. Prin obiectivele și activitățile noastre putem schimba viața artizanilor, a familiilor lor, dar și pe cea a adolescenților prin seminarele de educație estetică. Oferim un plus de valoare economică și educațională.

Am alăturat resurselor existente (parteneri, colaboratori, voluntari, echipament  IT Biblionet, acces la internet și fondul de carte), resursele necesare, prin finanțare IREX, am stabilit parteneriate cu instituțiile de învățământ. Atitudinea instituției pe parcurs derulării serviciului se definește prin: calm, răbdare, colaborare, socializare, perseverență, gândire pozitivă. Abilitățile noastre sunt: de a asculta, de a comunica, de a fi inovativi, fermi și de bun simț. Acționăm prompt în beneficiul artizanilor, prin promovare continuă, durabilă,online și offline, prin participarea la târguri și expoziții de gen. Dorim să schimbăm percepția comunității în ceea ce privește creația unicat, operă a unor artizani care își afirmă talentul și cunoștințele în termeni unici.

De ce campanie de advocacy?  Avem un curs organizat de acțiune (campanie) care vizează conștientizarea potențialului de creație tradițională și modernă a unor artizani locali (advocacy), prin punerea „în scenă” a acestora, folosind toate mijloace și metodele identificate de la inaugurarea serviciului și până la finalizarea proiectului finanțat de IREX.

Clubul este unic în ţară, asigură promovarea continuă, durabilă, este necesar dezvoltării artizanatului făgărăşean, asigură dezvoltarea economică a comunităţii artizanilor din Ţara Făgăraşului, aducând venituri efective sau suplimentare creatorilor şi familiilor acestora, oferă un exemplu de bună practică comunităţii făgărăşene pentru realizarea unui PFA, iniţiativa este foarte apreciată de autoritatea locală,  de asociaţiile culturale şi de alţi artizani români.

Clubul promovează artizani din zonă, talentaţi, lipsiţi de promovare eficientă.

Am oferit acestora o comunitate în care membrii deţin aceleaşi pasiuni, aceleaşi aspiraţii; am menţinut echilibrul între nevoile economice, sociale, culturale şi tehnologice; pe dimensiunea valorică, artizanii au câştigat respectul de sine şi colaborarea între ei. Mijloacele folosite: mass-media, pagină facebook, grup facebook, blog, participare la evenimente de gen, seminarii, dezbateri, ghiduri.

Serviciului a asigurat, ca urmare a promovării online şi offline, vânzarea creaţiilor handmade unicat şi a ridicat gradul de educaţie estetică a adolescenţilor.

Artizanii au primit recunoaşterea talentului lor prin contactele realizate, prin comenzile online, prin participarea la târguri, prin recunoașterea lor la nivel naţional ca actori principali ai artizanatului românesc (Elena Moglan – Târgul de jucării, Sibiu, invitată special la aniversarea de 30 de a Muzeului Astra, Sibiu; Simona Ciuban – colaborare cu Muzeul de Pânze şi Poveşti, Simona Şofletea – articol „Cu lutul polimeric am redescoperit copilăria, Revista Practic Idei pentru casă, grădină şi apartament nr. 3/2013) 

IA ȘI MÂNDRIA. Antena 3

TRICOUL FAIN  Mândra Chic toamnă-iarnă 2013-2014.

Alina Zară: Lansăm colecţia duminică seară, în direct, la TVR (emisiunea Andreei Marin „Preţuieşte Viaţa”). Tricourile Faine Mândra Chic sunt făcute cu bucurie, se poartă cu bucurie şi aduc bucurie! (TVR).  Atelierul de poveşti pentru TVR 1 . Sandu Gherghe şi Televiziunea Făgăraş încep o nouă aventură în căutarea potenţialului turistic al Ţării Făgăraşului! Reportajele vor fi difuzate sâmbăta şi în reluare duminica de la orele 19.oo. Seria acestor mini-documentare va fi deschisă mâine seară de Muzeului de Pânze şi Poveşti din Mândra. Urmează Misterul statuilor de la Hălmeag, apoi Valea Comorilor de la Comăna, poveşti din Drăguş sau de la Şinca Nouă.

IA ȘI MÂNDRIA. Antena 3

Această prezentare necesită JavaScript.

Elena Moglan+Sibiu=Capitala jucariilor

1Astazi am avut o notificare pe grupul nostru. Era vorba de o noua postare si nu de una oarecare, ci o legatura catre PRO TV, stirile din cursul zilei de 3 iunie. Elena ne-a dezvaluit universul copilariei dintr-un unghi nou, cel al mesterului popular, realizator al unor jucarii fermecatoare, unice, rod al pasiunii si dragostei. Am apucat sa vad intr-o secventa idilica, o mamica frumoasa imbracata cu port popular, cu marama invaluind-o diafan, insa  mainile ei iscusite lucrau febril in apropierea mesei unde Winnie, The Pooh  zambea copiilor fascinati de dibacia Mamicii!

„Jucarii simple din lemn si papusi confectionate cu dragoste de mainile mesterilor populari. Toate au putut fi vazute si achizitionate la Targul National de Jucarii care a avut loc in acest weekend la Sibiu.”

http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/sibiu-capitala-jucariilor-zeci-de-mesteri-populari-si-au-prezentat-creatiile.html

Papucul papusii

Toată lumea cred că ştie
Ce este o jucărie;
Şi copiii şi nepoţii
Se joacă pe rând, cu toţii,
Cu păpuşi, urşi, o pisică

Sau locomotivă mică.
Uite, eu am o păpuşă
Care-i tare jucăuşă.
Dar ce des pierde, sprinţara,
Un cercel, inel, brăţara…

În picioare-avea papucii
Şi-au fugit de ea, năucii,
S-au ascuns o zi întreagă
Şi păpuşa cum s-o dreagă?
Căutându-i eu în casă

Am găsit unul sub masă.
Celălalt, nici gând s-apară,
O fi oare pe afară?
Să-l trimiteţi la păpuşă,
Că-l aşteaptă lângă uşă!

 din Papucul păpuşii (2001)

Seminar de educație estetică pentru adolescenți

Crearea ornamentelor broderie, efecte terapeutice de Olimpia Panțu

Scurt istoric al broderiei

Ocupaţie străveche, originea broderiei se pierde în negura timpului. Pe bazoreliefurile asiriene de la Nimrod ca și pe picturile de pe sarcofagele egiptene personajele apar îmbrăcate în haine de ceremonii bogat ornamentate cu broderii. În Europa, încă din antichitate se ajunsese la un asemenea rafinament, încât prin broderie se prezentau scene întregi din diferite opere. Broderiile asiatice le depăşeau însă pe cele din Europa prin fineţe. Muncind uneori cu anii la o asemenea operă de artă, oamenii le denumeau poetic „apă curgătoare”, „ţesătură de aer”, „adiere de seară”. Cu timpul broderia aceasta a ajuns să influenţeze cu motivele sale broderia europeană. Comandanţii romani victorioşi erau acoperiţi cu „toga palmata” frumos brodată cu motive orientale, care şi azi pot fi întâlnite în broderiile indiene.

Realizată la început pentru veșmintele de ceremonie ale căpeteniilor sau pentru obiectele de cult, broderia trece treptat și pe veșmintele de ceremonie ale nobililor. E o perioadă în care tinerii nobili sunt trimiși să învețe mânuirea armelor în timp ce tinerele fete învață arta broderiei. Marile centre ale timpului creează broderii cu trăsături specifice. Astfel apar broderiile: plină greacă, cea spartă engleză, pe fire scoase de Toledo, veneţiană etc.

Cu timpul tipurile de broderie s-au influențat reciproc, astfel încât azi majoritatea modelelor ajunse până la noi nu mai păstrează caracteristicile stricte ale unui tip de broderie, ci prezintă întrepătrunderi ale acestora care conduc la diversificarea din ce în ce mai mult a modelelor.

Pe teritoriul ţării noastre arta populară de împodobire a obiectelor textile s-a dezvoltat pe parcurs de secole, însă cea mai originală şi bogată în tehnici de lucru şi motive decorative a fost în secolul al XVIII – lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea, când îndeletnicirile casnice şi atelierele meşteşugăreşti de pe lângă mănăstiri şi casele boiereşti erau în plină dezvoltare, când tradiţiile ţesutului şi broderiei erau înalt apreciate ca valori ale statutului social-economic al fetelor tinere.

Analizând tehnologia şi ornamentica broderiilor prin prisma istorică atestăm urme de influenţă orientală, europeană, slavă. Acestea se datorează poziţiilor geografice ale țărilor românești şi relaţiilor acestora comercial-economice cu alte state în perioadele precedente.

  Ce este broderia?

BRODERIA este o cusătură în relief  reprezentând flori sau alte ornamente, executată pe un material textil.

BRODERIA mai poate fi numită și chindiseală, chindisitură, (prin Ban. şi Transilv.) şlingherai.

Broderia – plină,  spartă, cu aplicații.

 BRODERIA PLINĂCaracteristica acestui tip de broderie constă în faptul că materialul textil suport rămâne întreg și după efectuarea broderiei. În acest tip de broderie se încadrează broderia plată și broderia în relief.

 BRODERIA SPARTĂCaracteristica acestui tip de broderie constă în faptul că materialul textil suport nu rămâne întreg după efectuarea broderiei, ci suferă unele decupări sau alte operații de scoatere a unor fire. Acest tip de broderie se realizează printr-o varietate de tehnici de lucru, după cum urmează:

Broderie spartă fără bride

broderia englezească – modelele sunt formate din frunzulițe sau flori cu petale ovale și forme rotunde, toate decupate.

broderia de Madera – formele decupate sunt predominant rotunde și în general așezate pe marginea obiectului brodat, dar pot fi şi în interiorul modelului.

Broderia spartă cu bridebroderie tip Renaștere – caracterizată prin motive puternic curbate

 – broderie tip Richelieu – caracterizată prin forme fine, alungite, având spații decupate şi bride şi în interiorul frunzelor

 – broderie tip Colbert – caracterizată prin forme florale rotunde şi prin folosirea bridelor împletite

 – broderie tip venețian – formele sunt diversificate dar se păstrează un echilibru între spațiile pline și spațiile decupate iar bridele sunt împletite cu un dublu picou

Broderia spartă cu fire scoase – se caracterizează prin faptul că materialul suport nu rămâne întreg, ci din el, între anumite repere, se scoate un număr de fire, atât din urzeală cât şi din bătătură sau numai dintr-una dintre acestea.

 – broderia cu ajururi: găurelele simple, găurelele duble, păianjenul etc.

Broderia şabac – are la bază tot firele scoase pe o singură direcție. Firele rămase se combină între ele printr-o țesătura cu acul, formând diferite motive care dau finețe și varietate deosebită lucrului.

 BRODERIE CU APLICAŢII. Se folosește mai mult la lenjerie pentru a acoperi motive de dimensiuni mai mari. Pentru evidențierea motivului brodat se recurge la alt material, în general având altă textură decât materialul suport, în așa fel ca prin aceasta să se obțină prin contrast un plus de eleganță.

 Ustensile pentru brodat şi materiale necesare

Ustensile necesare pentru brodat:

– ace de cusut de diferite mărimi

– ace cu gămălie (de preferat cu gămăliile colorate)

 – degetare

– foarfece mari și mici cu vârfurile ascuțite

– centimetru și riglă

– gherghef rotund sau dreptunghiular

– fier de călcat

– hârtie de calc

– hârtie indigo

– praf albastru de rufe

– praf de zinc alb

– praf de sacâz

– creion bine ascuțit

Materialele folosite la broderii pot fi din in, mătase, bumbac simplu sau în amestec cu fire sintetice, şifon, poplin etc.

Firele folosite  pentru executarea broderiilor sunt: coton perle, muline, bumbăcel, mătase naturală şi vegetală, lână.

Elementele broderiei  

Broderiile se realizează cu ajutorul punctelor şi al bridelor (baretelor) pe fire scoase sau tăiate, ajur şi şabac.

Punctele cele mai des folosite sunt:

–  înaintea acului

– de tighel

– de rămurică

–  lănțișor

– de nisip

– de nod,

– de drug

– de feston

Efecte terapeutice

          Terapia prin artă are ca obiective rezolvarea conflictelor emoționale, conștientizarea de sine, dezvoltarea aptitudinilor sociale, controlarea comportamentului, rezolvarea problemelor, reducerea anxietății, orientarea spre realitate și creșterea stimei de sine.

         Terapia prin artă se bazează pe efectele terapeutice ale artei – exprimarea imaginativă, autentică și spontană poate duce la sentimentul de împlinire personală şi vindecare emoțională. Totodată, la baza art terapiei stă ideea conform căreia arta este o formă de comunicare simbolică. Astfel, produsul artistic poate fi interpretat, pentru a dezvălui problemele și conflictele intrapsihice ale creatorului – pacientului.

          Arta şi psihologia au unul şi acelaşi obiect de studiu – lumea interioară a omului. Viitorul omenirii depinde în cea mai mare măsură de cât de deschise vor fi capacităţiile noastre creatoare.

          Art-terapia se bazează pe recunoașterea faptului că gândurile și emoțiile fundamentale, ce vin din inconștient, capătă expresie mai degrabă în imagini decât în cuvinte.

          Art-terapia este o oportunitate pentru fiecare de a se exprima spontan și autentic, o experienţă care în timp duce la împlinire personală, vindecare emoțională şi profundă transformare.

             Vorbind despre rolul formativ al artei, manifestată în diferite forme, avem în vedere faptul că arta formează şi educă gustul estetic. Iar dacă ne referim la aspectul terapeutic al artei, art-terapia reprezintă folosirea terapeutică a creaţiei artistice pentru îmbunătăţirea stării emoţionale a persoanelor care au diferite dificultăţi de comunicare, integrare etc.

Educatoare Olimpia Panțu

Această prezentare necesită JavaScript.