Arhive

Seminar de educație estetică pentru adolescenți

Crearea ornamentelor broderie, efecte terapeutice de Olimpia Panțu

Scurt istoric al broderiei

Ocupaţie străveche, originea broderiei se pierde în negura timpului. Pe bazoreliefurile asiriene de la Nimrod ca și pe picturile de pe sarcofagele egiptene personajele apar îmbrăcate în haine de ceremonii bogat ornamentate cu broderii. În Europa, încă din antichitate se ajunsese la un asemenea rafinament, încât prin broderie se prezentau scene întregi din diferite opere. Broderiile asiatice le depăşeau însă pe cele din Europa prin fineţe. Muncind uneori cu anii la o asemenea operă de artă, oamenii le denumeau poetic „apă curgătoare”, „ţesătură de aer”, „adiere de seară”. Cu timpul broderia aceasta a ajuns să influenţeze cu motivele sale broderia europeană. Comandanţii romani victorioşi erau acoperiţi cu „toga palmata” frumos brodată cu motive orientale, care şi azi pot fi întâlnite în broderiile indiene.

Realizată la început pentru veșmintele de ceremonie ale căpeteniilor sau pentru obiectele de cult, broderia trece treptat și pe veșmintele de ceremonie ale nobililor. E o perioadă în care tinerii nobili sunt trimiși să învețe mânuirea armelor în timp ce tinerele fete învață arta broderiei. Marile centre ale timpului creează broderii cu trăsături specifice. Astfel apar broderiile: plină greacă, cea spartă engleză, pe fire scoase de Toledo, veneţiană etc.

Cu timpul tipurile de broderie s-au influențat reciproc, astfel încât azi majoritatea modelelor ajunse până la noi nu mai păstrează caracteristicile stricte ale unui tip de broderie, ci prezintă întrepătrunderi ale acestora care conduc la diversificarea din ce în ce mai mult a modelelor.

Pe teritoriul ţării noastre arta populară de împodobire a obiectelor textile s-a dezvoltat pe parcurs de secole, însă cea mai originală şi bogată în tehnici de lucru şi motive decorative a fost în secolul al XVIII – lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea, când îndeletnicirile casnice şi atelierele meşteşugăreşti de pe lângă mănăstiri şi casele boiereşti erau în plină dezvoltare, când tradiţiile ţesutului şi broderiei erau înalt apreciate ca valori ale statutului social-economic al fetelor tinere.

Analizând tehnologia şi ornamentica broderiilor prin prisma istorică atestăm urme de influenţă orientală, europeană, slavă. Acestea se datorează poziţiilor geografice ale țărilor românești şi relaţiilor acestora comercial-economice cu alte state în perioadele precedente.

  Ce este broderia?

BRODERIA este o cusătură în relief  reprezentând flori sau alte ornamente, executată pe un material textil.

BRODERIA mai poate fi numită și chindiseală, chindisitură, (prin Ban. şi Transilv.) şlingherai.

Broderia – plină,  spartă, cu aplicații.

 BRODERIA PLINĂCaracteristica acestui tip de broderie constă în faptul că materialul textil suport rămâne întreg și după efectuarea broderiei. În acest tip de broderie se încadrează broderia plată și broderia în relief.

 BRODERIA SPARTĂCaracteristica acestui tip de broderie constă în faptul că materialul textil suport nu rămâne întreg după efectuarea broderiei, ci suferă unele decupări sau alte operații de scoatere a unor fire. Acest tip de broderie se realizează printr-o varietate de tehnici de lucru, după cum urmează:

Broderie spartă fără bride

broderia englezească – modelele sunt formate din frunzulițe sau flori cu petale ovale și forme rotunde, toate decupate.

broderia de Madera – formele decupate sunt predominant rotunde și în general așezate pe marginea obiectului brodat, dar pot fi şi în interiorul modelului.

Broderia spartă cu bridebroderie tip Renaștere – caracterizată prin motive puternic curbate

 – broderie tip Richelieu – caracterizată prin forme fine, alungite, având spații decupate şi bride şi în interiorul frunzelor

 – broderie tip Colbert – caracterizată prin forme florale rotunde şi prin folosirea bridelor împletite

 – broderie tip venețian – formele sunt diversificate dar se păstrează un echilibru între spațiile pline și spațiile decupate iar bridele sunt împletite cu un dublu picou

Broderia spartă cu fire scoase – se caracterizează prin faptul că materialul suport nu rămâne întreg, ci din el, între anumite repere, se scoate un număr de fire, atât din urzeală cât şi din bătătură sau numai dintr-una dintre acestea.

 – broderia cu ajururi: găurelele simple, găurelele duble, păianjenul etc.

Broderia şabac – are la bază tot firele scoase pe o singură direcție. Firele rămase se combină între ele printr-o țesătura cu acul, formând diferite motive care dau finețe și varietate deosebită lucrului.

 BRODERIE CU APLICAŢII. Se folosește mai mult la lenjerie pentru a acoperi motive de dimensiuni mai mari. Pentru evidențierea motivului brodat se recurge la alt material, în general având altă textură decât materialul suport, în așa fel ca prin aceasta să se obțină prin contrast un plus de eleganță.

 Ustensile pentru brodat şi materiale necesare

Ustensile necesare pentru brodat:

– ace de cusut de diferite mărimi

– ace cu gămălie (de preferat cu gămăliile colorate)

 – degetare

– foarfece mari și mici cu vârfurile ascuțite

– centimetru și riglă

– gherghef rotund sau dreptunghiular

– fier de călcat

– hârtie de calc

– hârtie indigo

– praf albastru de rufe

– praf de zinc alb

– praf de sacâz

– creion bine ascuțit

Materialele folosite la broderii pot fi din in, mătase, bumbac simplu sau în amestec cu fire sintetice, şifon, poplin etc.

Firele folosite  pentru executarea broderiilor sunt: coton perle, muline, bumbăcel, mătase naturală şi vegetală, lână.

Elementele broderiei  

Broderiile se realizează cu ajutorul punctelor şi al bridelor (baretelor) pe fire scoase sau tăiate, ajur şi şabac.

Punctele cele mai des folosite sunt:

–  înaintea acului

– de tighel

– de rămurică

–  lănțișor

– de nisip

– de nod,

– de drug

– de feston

Efecte terapeutice

          Terapia prin artă are ca obiective rezolvarea conflictelor emoționale, conștientizarea de sine, dezvoltarea aptitudinilor sociale, controlarea comportamentului, rezolvarea problemelor, reducerea anxietății, orientarea spre realitate și creșterea stimei de sine.

         Terapia prin artă se bazează pe efectele terapeutice ale artei – exprimarea imaginativă, autentică și spontană poate duce la sentimentul de împlinire personală şi vindecare emoțională. Totodată, la baza art terapiei stă ideea conform căreia arta este o formă de comunicare simbolică. Astfel, produsul artistic poate fi interpretat, pentru a dezvălui problemele și conflictele intrapsihice ale creatorului – pacientului.

          Arta şi psihologia au unul şi acelaşi obiect de studiu – lumea interioară a omului. Viitorul omenirii depinde în cea mai mare măsură de cât de deschise vor fi capacităţiile noastre creatoare.

          Art-terapia se bazează pe recunoașterea faptului că gândurile și emoțiile fundamentale, ce vin din inconștient, capătă expresie mai degrabă în imagini decât în cuvinte.

          Art-terapia este o oportunitate pentru fiecare de a se exprima spontan și autentic, o experienţă care în timp duce la împlinire personală, vindecare emoțională şi profundă transformare.

             Vorbind despre rolul formativ al artei, manifestată în diferite forme, avem în vedere faptul că arta formează şi educă gustul estetic. Iar dacă ne referim la aspectul terapeutic al artei, art-terapia reprezintă folosirea terapeutică a creaţiei artistice pentru îmbunătăţirea stării emoţionale a persoanelor care au diferite dificultăţi de comunicare, integrare etc.

Educatoare Olimpia Panțu

Această prezentare necesită JavaScript.

Reclame